Fundația de Sprijin Comunitar este un nume de referință în domeniul serviciilor sociale în județul Bacău și de altfel, în toată Moldova. Este în același timp, o organizație recunoscută pentru implicarea eficientă a voluntarilor în servicii sociale și activități educaționale, în timp formându-se un adevărat brand pentru poziția de Voluntar FSC. Astfel, nu a fost chiar o surpriză faptul că și pe timpul crizei Covid-19, FSC a mobilizat rapid voluntari pentru a asigura continuitatea serviciilor sociale oferite în mod obișnuit, dar și pentru a aborda nevoi noi generate de pandemie. Chiar dacă aproape 50% din activitățile clasice ale fundației au fost sistate complet, iar activitățile din centrul de voluntariat sunt reduse cam la jumătate, FSC a acționat într-o măsură și mai mare în activități dedicate vârstnicilor – atât în mediul rural, cât și urban.
Ce a adus criza nou însă este un profil diferit al voluntarilor – coordonatorul voluntarilor, Gabriel Măgurianu ne confirmă – „Am deschis un capitol nou în activităţile cu voluntarii. Avem acum voluntari adulţi, care fac altceva decât ce se făcea înainte în fundație. Avem 50 de voluntari cu care am făcut intervenție directă pe COVID și e fantastic să vedem formarea unei rețele noi de voluntari adulți, care se implică pe lângă locul lor de muncă.”
Dintre cei 50 de voluntari adulți, 80% au fost recrutați special pentru acțiunile de criză, printr-o strategie de recrutare în cercuri concentrice – adică voluntarii noi au adus la rândul lor alți voluntari. Mulți au venit cunoscându-l pe coordonatorul de voluntari, Gabriel – fiind antreprenori, au intrat în șomaj tehnic și au reacționat rapid, dintr-un spirit civic trezit de situația de criză, resimțind cu toții pericolul pe care aceasta îl prezenta pentru categoriile vulnerabile. Astfel, mulți au reacționat emoțional, gândindu-se la proprii părinți și bunici; alții au reacționat din dorința de a face bine, fiind membri activi ai unei congregații creștine. Iar alții, au văzut anunțurile pe Facebook și au vrut să se implice direct.
Din 20 martie când au demarat programul de voluntariat pe timp de criză, cei 50 de voluntari FSC au acumulat 3980 de ore de voluntariat, ajungând într-o formă sau alta la peste 12.000 de beneficiari. Sarcinile primare ale voluntarilor în criză au fost realizarea de cumpărături și livrări de alimente și medicamente sau distribuirea de donații, însă au existat şi activităţi mai inedite. 5 voluntari s-au constituit într-o echipă de reporteri, care au luat interviuri vârstnicilor şi celor mai activi dintre colegii lor și au documentat experienţa programului (puteți vedea rezultatul aici). Un alt voluntar a răspuns pozitiv câtorva solicitări speciale primite de la 3-4 vârstnici. Aceștia aveau nevoie de un tuns și pentru a preveni ieşirea lor din casă, tânărul priceput intr-ale “frizeriei”, a mers la vârstnici acasă bine echipat şi protejat, și le-a oferit o tunsoare nouă.
Au fost cu siguranță și momente grele, dificultăți, momente de epuizare emoțională sau chiar frustrare. Cei 50 de voluntari nu au fost suficienți, deoarece plaja de acțiune acoperită a fost una foarte mare. FSC este cunoscut în comunitate pentru implicarea voluntarilor, astfel încât instituțiile publice au apelat la ei pentru sprijin și au colaborat în 3 acțiuni mari la nivelul orașului Bacău, dar și în județ, în toate fiind implicaţi voluntari.
Prima acțiune a fost de distribuire de alimente în cadrul unor demersuri inițiate de Consiliul Local și Consiliul Județean Bacău. Voluntarii FSC (pe lângă cei din alte ONG-uri) au reușit să distribuie peste 10.000 de pachete (din totalul de 25.000), ceea ce a presupus un efort fizic dar și emoțional impresionat. Harnicii voluntari au livrat între 80 și 200 de pachete pe zi, lucrând în medie 5 ore zilnic.
A doua acțiune a presupus realizarea de cumpărături pentru peste 300 de beneficiari din orașul Bacău, pe baza comenzilor acestora. Voluntari au lucrat în echipe de câte 2 și au acumulat împreună peste 600 de ore de voluntariat. A treia acțiune a fost legată de sărbătorile pascale, când voluntarii au distribuit 500 de cozonaci donați de o cofetărie locală.
Proiectul “Nimeni nu e singur” iniţiat de Consiliul Judeţean Bacău prin DGASPC a reunit 4 organizaţii acreditate pentru servicii de îngrijire la domiciliu şi 10 parohii, iar FSC a avut rolul de coordonare a întregii acţiuni – totul de la logistică, la instruirea voluntarilor, pregătirea organizaţiilor pentru a-şi gestiona proprii voluntari – în jur de 380 în total. Aceştia, împreună cu cei 50 de voluntari FSC, au ajuns astfel în 60 de comunităţi rurale şi urbane, unde au oferit 3 tipuri de servicii – cumpărături, donaţii de alimente şi procurare de medicamente.
Unul din ingredientele de succes în reacţia rapidă şi susţinută a fost încrederea pe care atât instituţiile, cât şi alte ONG-uri locale o au în FSC, în urma unei prezenţe susţinute de ani de zile în comunităţi, acolo unde nevoile sociale sunt uriaşe. Ei au reuşit să transfere expertiza lor în managementul voluntarilor şi altor structuri, chiar în timpul crizei – pregătind un kit de documente de lucru cu voluntarii (proceduri de lucru, declaraţii, contracte de voluntariat, instructaj de protecţie), care au fost apoi prelucrate cu coordonatorii fiecărui ONG dar şi cu preoţii din cele 10 parohii implicate, care mai apoi şi-au instruit la rândul lor voluntarii, întocmind documentele necesare.
Pentru voluntarii proprii, FSC a avut 2 coordonatori – Gabriel Magurianu, cu o vastă experienţă în gestionarea şi mobilizarea de voluntari, alături de un alt voluntar coordonator. Cei 2 au asigurat filtrarea comenzilor de alimente venite de la angajaţii DGASPC (care au primit comenzi de la 3000 de persoane) şi le-au alocat voluntarilor care făceau cumpărături – 40 voluntari FSC şi alţi 40 voluntari ASCOR.
De celelalte aspecte din procesul de managementul voluntarilor s-a ocupat doar Gabi, care e obişnuit cu grupuri mari de voluntari, de câteva sute, astfel încât a simţit ca 50 vor fi simplu de coordonat. Înscrierea şi selecţia voluntarilor au urmărit rigorile legilor – atât legea voluntariatului (care presupune încheierea de contract de voluntariat cu anexă fişa voluntarului, instructaj de protecţie) cât şi legile care guvernează serviciile sociale – astfel au solicitat noilor voluntari caziere judiciare şi caziere de integritate, eliberate de Poliţie pentru cei implicaţi în activităţi cu copii şi vârstnici. Cei care nu au adus aceste documente nu au putut fi înscrişi ca voluntari. Mai apoi, instructajul a conţinut informaţii despre virus şi măsurile obligatorii de siguranţă, dar şi fluxul operaţional al comenzilor şi cumpărăturilor şi interacţiunea concretă cu beneficiarul. Toţi voluntarii au primit echipamente de protecţie (mănuşi, măşti, dezinfectant) – care au fost procurate de DGASPC şi Consiliul Judeţean. FSC le-a distribuit tuturor organizaţiilor din județ care au implicat voluntari. Mai mult, FSC a gestionat şi un fond de donaţii. Mulți cetăţeni băcăuani şi chiar parlamentari au donat sume de bani din care s-a constituit un fond special pentru acoperirea cumpărăturilor celor care nu şi-au putut permite să plătească alimente, dar şi pentru decontarea integrală a transportului voluntarilor, care au folosit maşinile proprii la cumpărături şi livrări, în funcție de distanțele parcurse și activitățile realizate.
Monitorizarea voluntarilor şi a activităţii lor a avut loc prin discuţii zilnice şi întâlniri în fiecare dimineaţă la preluarea pachetelor, când păstrând distanţa şi cu măşti pe feţe, analizau câte livrări are fiecare şi cum se simt voluntarii. Cei care au cooperat cu Primăria erau scanaţi termic la intrarea în instituţie, iar restul îşi luau temperatura pe proprie răspundere.
În procesul de managementul voluntarilor, motivarea are mereu un loc aparte, însă în situaţie de criză, voluntarii vin gata motivaţi, de propriile lor trăiri sau convingeri. “Şi când au văzut că au de cărat 10 kg de alimente la etajul 5-6 şi că uneori trebuiau să transporte înapoi alimentele la maşină, pentru că nu mai răspundeau beneficiarii, unii au fost frustraţi, dar au înţeles. Una din motivaţii e dată de situaţia concretă şi dacă au fost “atinşi” la nivel personal de cazul deservit. În alte cazuri, mai ales la adulţi, simţul utilităţii motivează teribil – pentru că nu voiau doar să stea în casă, dacă tot nu mai mergeau la serviciu. Spiritul de echipă a ajutat de asemenea foarte mult şi ajungeau să se motiveze unii pe alţii – hai ca mai avem încă 10 livrări!”.
În plus, afilierea cu autorităţile le-a dat încredere unora din voluntari. Aceştia au afişat cu mândrie în maşinile lor afişele de voluntari primite de la Primărie, care i-au făcut să se simtă siguri, dar şi că sunt într-o misiune importantă, că au o responsabilitate de îndeplinit faţă de cei în nevoie. 10 din cei 50 de voluntari activi sunt elevi de clasa a 12-a, având peste 18 ani, sau studenți reveniți acasă de la facultate, care mai făcuseră voluntariat la FSC în liceu. Gabi ne-a mărturisit emoționat: „Mi-au făcut viaţa cea mai frumoasă în această perioadă, mi-au dat continuitate, pentru că una din marile mele provocări pe timpul crizei a fost faptul că nu mai aveam constant lângă mine tinerii frumoşi cu care eram obişnuit. Mi-au lipsit mult ceilalţi 300 de voluntari tineri”.
Într-adevăr, voluntarii tineri şi-au suspendat participarea în activităţile de la Centrul de Voluntariat, însă după o vreme, s-au repliat şi de 3 săptămâni lucrează pentru a crea un program de activităţi online pentru copiii din mediul rural. Au finalizat o cercetare în cele 10 centre ale FSC din mediul rural. Voluntarii au dat telefon tuturor părinților pentru a afla cine are echipamente ca să interacționeze online cu ei. Acum tinerii voluntari lucrează la kituri de activități educaționale, de arts&crafts, de cultură-generală, chiar dans și sport și astfel se dezvoltă un nou tip de voluntariat, cel online. S-au organizat ei singuri, au 12 proiecte, fiecare cu un coordonator de voluntari propriu, au făcut grupuri de Zoom şi se întâlnesc săptămânal, îşi monitorizează numărul de ore în raport şi continuă să fie voluntari activi.
L-am întrebat pe Gabi ce dificultăţi a resimţit în coordonarea voluntarilor pe timp de criză. Ne-a vorbit despre diverse momente în care a fost nevoie să îşi îmbărbăteze echipa – unii beneficiari s-au plâns de produsele cumpărate de voluntari și chiar i-au criticat – atunci coordonatorul a intervenit, și-a reasigurat voluntarii de importanța rolului lor și a alocat alte persoane acelor beneficiari. În altă situație – un voluntar cu probleme anterioare de sănătate a făcut o livrare unei persoane aflate în carantină şi deşi avea absolut toate măsurile de siguranță, tot a intrat în panică temându-se că a contractat virusul – Gabi l-a liniștit apoi, în discuțiile telefonice, au verificat respectarea măsurilor, ajutându-l să conştientizeze că nu îşi asumase niciun risc nefondat; apoi a doua zi, voluntarul a continuat livrările. Deși au ajuns la peste 12.000 de persoane, nu au existat probleme sau îmbolnăviri.
Mai mult însă, ce a fost poate cel mai dificil a fost contactul uman redus, impus de distanțarea socială – „nu am putut să ne întâlnim de câte ori aş fi dorit, să ieșim, să celebrăm o reuşită. De obicei, la final de campanie ne întâlneam și stăteam la masă împreună, la o pizza, sau altceva, unde evaluam şi discutam despre acţiunea noastră. Au lipsit foarte mult întâlnirile de follow-up, în care să mă uit în ochii lor, să îi îmbrățișez, să le strâng mâna. Acum totul s-a întâmplat virtual”.
Atât Gabi, cât și ceilalți coordonatori, au motivat prin prezența lor și prin puterea exemplului – niciun coordonator nu a rămas la birou. Au avut 10 familii cu cazuri grele, oameni aflați în carantină sau chiar confirmați ca purtători ai virusului – acolo Gabi a livrat chiar el produsele. În alt caz, a sprijinit o familie în care a avut loc un deces, ocupându-se personal de tot ce a presupus ritualul de înmormântare, înlocuind ce ar fi făcut membrii familiei, care nu au putut ieși din carantină.
În ciuda greutăţilor, a imperfecțiunilor, a situațiilor izolate în care voluntarii nu au fost poate pe deplin apreciaţi de beneficiari sau autorităţi, a momentelor de demotivare, tristețe şi chiar panică prin care au trecut și voluntarii, s-a păstrat abordarea de grijă, de atenție la nevoile voluntarilor (inclusiv decontarea transportului), dar şi de focus pe deservirea beneficiarilor – pe îndeplinirea constantă a misiunii. Chiar şi acum, când criza s-a domolit, voluntarii continuă să distribuie alimente în mediul rural şi să completeze activitatea angajaţilor care deservesc în mod constant 400 de persoane vulnerabile.
Iar exemplul personal al coordonatorului activ, dedicat, implicat „trup şi suflet” alături de voluntarii săi este ceva ce depăşeşte abordarea de tip – furnizare de servicii. Gabi a reuşit să îşi mobilizeze prietenii, vecinii, dar şi oameni care nu îl cunoşteau, prin puterea exemplului. Criza a deschis oportunitatea de a lucra cu o categorie nouă de voluntari – adulţii care au un loc de muncă şi totuşi au strecurat 2-3 ore de voluntariat dimineaţa, în programul lor – sa livreze 20 de pachete şi apoi să meargă la job. Alţii ajungeau să stea peste program la locul de muncă, după ce îşi încheiau activitatea de voluntariat, demonstrând un angajament uriaş pentru misiunea preluată. Iată un rezultat pozitiv al crizei, care poate va lăsa o moştenire utilă în implicarea cetăţenilor în voluntariat, dacă şi organizațiile şi instituţiile vor fi pregătite să capteze această disponibilitate a oamenilor.
